Primul dintisor

Dap, ieri 29.10.2012, am descoperit la Felix primul dintisor. Spun ca l-am descoperit ca nu prea am realizat cand a iesit…ne-am trezit peste noapte ca avem un nou locuitor in gurita bebelusului :D.
E drept ca in urma cu o zi a fost un pic mai marait dar am zis ca se mai intampla – stie fiecare cum este cu zilele proaste ;). Si apoi, fiind si el om, are si el dreptul sa nu fie mereu multumit de toate.

Cand eram insarcinata si citeam ca mugurii dintilor se formeaza la fat deja de atunci, ma tot minunam de cum a potrivit natura toate cele…Apoi s-a nascut bebe si tot urmaream semnele despre care citisem – febra, lipsa poftei de mancare, agitatia, tendinta de a baga toate in gura – si iata ca la patru luni aproape eram sigura ca ii ies dintii de sus (avusese vreo 3 nopti de nesomn). De fapt erau mugurii care crescusera si crescusera si acum se vedeau asa de clar ca am crezut ca in curand ii vor sparge gingia. Bine ca nu i-au iesit atunci ca, totusi, era cam devreme :D. La sase luni jumate ne incadram bine in perioada crestere a primilor dinti.

De acum o sa mai avem in program ceva – si anume ingiena orala. Se zice ca sunt periute specializate pentru bebelusi pentru ca la aceasta varsta nu se poate vorbi despre spalatul pe dinti in adevaratul sens al cuvantului. Deocamdata nu vom folosi pasta pentru ca habar nu are sa scuipe 😀
Inca nu ne-am documentat si ma tot gandesc daca nu este totusi prea devreme cu igiena aceasta dentara – dar oare se poate sa fie prea devreme?! Sper sa se obisnuiasca cu spalatul pe dinti, asa cum s-a obisnuit si cu taiatul unghilor (a devenit in ritual foarte interesant in care studiaza cu atentie ce fac eu acolo :D) si sa i se para ceva normal…

Asa ca hai sa ciocnim pentru primul dinte! Mai avem pana ce vor creste cei 20 de lapte si apoi cei 32 de “os” 😉

Am marcat jumate de an!

Pfuuu, cand au trecut cele 6 luni?! Parca vad ca asa o sa ma intreb si cand mi se va insura fiul 😀 – cand au trecut cei x ani?!
Da parca de cand s-a nascut si pana acum…acum imi place cel mai mult. Moama cate si mai cate face! Vorbeste, rade in hohote (dupa ora 18 este ora de ras si apoi cade la 20 – 20:30 de parca este impuscat :D), mananca bine si ne “stranuta” cand se satura (deh, omul nu stie sa zica GATA), ne gusta sau ne pupa (asa numim noi momentul in care ne trage spre el sa ne studieze), gangureste in limba lui si iubeste frunzele miscatoare :D.
Cateodata imi este asa de dor de el noaptea ca imi vine sa ma duc sa il trezesc ca sa il iubesc. Si apoi dimineata, mor de dragul lui cand se trezeste si nu zice nimic. Asteapta si cate o ora, doua jucandu-se…(stiu ca e treaz, ca il aud in babyphone ca se fatzaie, dar nu plange, nu striga). Probabil ca stie ca atunci cand o sa ne trezim, ne ducem la el si el ne asteapta ca un mosulet, calm. Doar cand nu mai se poate si nu se mai poate cu foamea, face scandal :D. Ah si cand intram in camera, suntem la picioarele lui. Cand vezi niste ochisori umflati si un zambet cat toata fata, apoi un chiot de bucurie…Gata, s-a inseninat ziua 😀
Inca nu sta chiar bine in fundulet, si se cam pliaza pe fata cand este capul cam greu dar in ultimele 2 saptamani a facut mari salturi. Se vede ca timpul trece si nu mai este ca la inceput cand statea unde il puneam ;).
Deja l-am inscris si la gradinita si asteptam cu emotii ziua cand va incepe (cam peste un an de acum…).

De ziua lui, ca este prima data cand i-am serbat si noi, i-am facut un tort pe care l-a mancat mami si tati…dar a primit si el ceva ca doar laptele de la mami s-a facut si din tort ;).

Aaa, si am uitat sa precizez ca de doua saptamani este si mare yogin 😉

si poza asta…pur si simplu ma topeste…

Va saluta o familie intregita cu adevarat!

Diversificarea

Pentru cei care nu se pricep, diversificarea inseamna introducerea de alimente noi (altele decat lapticul praf sau de mama) in alimentatia bebelusului. Organizatia mondiala a sanatatii recomanda introducerea de alimente diversificate incepand cu sase luni, iar acestea sa fie alternate cu lapte matern (sau praf) pana la un an.

Buun, acum ca am lamurit partea teoretica, iata cum s-a intamplat la noi acest pas mare.
Pentru ca am fost buna de lapte (si inca mai sunt) :D, am alaptat aproape in totalitate pana cand bebele nostru a implinit 5 luni jumate cand am decis ca ar fi momentul sa introducem si alta hrana pe langa lapticul de mama. De ce 5 jumate? Pai pentru ca am zis ca nu ne apucam sa dam altceva inainte de concediu ca sa avem ce umbla pe acolo dupa blendere si alte nebunii + aveam (si inca am) lapte de pot sa hransesc un bloc + 1 octombrie, data la care am inceput, parea o data cu rezonanta + medicul pediatru ne recomandase sa incepem deja de la 4 luni pentru ca bebele nostru luase cam putin in greutate intr-o luna…(dar cine l-a ascultat?! :D)
Dupa ce am pus ca target data de 1 octombrie, am inceput sa ma orientez pe net de ce si cum…cat…cand…etc. Nici nu stiu cum e mai bine pentru ca pe fiecare site scrie altceva si in fiecare tara se procedeaza altfel. Asa ca mi-am ascultat instinctul si am decis sa incepem “romaneste” si anume cu legume.
Ziua 1: Morcov fiert si blenduit 😀 – toata treaba amestecata cu supa de legume (adica apa de la legume fierte). Yuhuuu bebe accepta cu succes aceasta manacarica. Adica gusta, se stramba (probabil din cauza texturii), simte gustul si apoi plange ca nu ii dau mai repede :))).
Ziua 2: La fel ca ziua 1
Ziua 3: Am bagat la toata smecheria si o lg de cereale si brusc bebe nu mai este asa fericit cu mancarea. Dar totusi papa ceva
Ziua 4: Moment la care am mai bagat o leguma – radacina de patrunjel. Procedat la fel cum am procedat si cu morcovul. Incepe sa accepte si cu cereale.

—– De ce am bagat cereale? Pai am zis ca sa il mai ingrase putintel…Nici nu stiu daca am procedat bine sau nu…dar o lg de cereale nu are cum sa il umfle prea tare—–

Nu am sa enumar toate zilele pentru ca apoi am continuat acelasi ritm pana cand am ajuns sa introducem pe langa cele enumerate si dovlecel, ardei gras si pastarnac.
Toate celelalte mese sunt formate din tzitzi :D.
Am reusit sa imi fac chiar si o uniforma de “dat mancarea”, pentru ca atunci cand ajungem spre sfarsit, ori stranuta, ori ma motoreste (face brr cu buzele si cu tot ce are in gura), ori imi da peste mana, ori isi baga mana in gura si apoi intinde peste tot :D. Masa este distractiva la noi si radem, cantam si il las sa se manjasca (este totusi ceva nou, asa ca trebuie descoperit), chiar daca nu imi arde mereu de distractii :D.
Cum mai continuam? Luna asta ne bucuram de legume si apoi incepem sa introducem carne de tot felul – pui, curcan, vita.
Din noiembrie o sa fie si o masa de fructe, pe care le-am lasat mai spre urma pentru ca legumele sunt ceva mai sanatoase, mai putin dulci si produc mai putina aciditate. Pe langa fructe vom introduce si branza facuta in casa. Daaa, am invatat chiar si cum se face asta! Sac! 😀

Concluzia: avem un bebe mancacios, care mai nou stie sa manance din lingura (fara sa fie un fel de supt de lingura :D), care nu are probleme cu digestia. Yuhuuu! Sa ii tina Domnul naravul!

PS: si pentru ca sunt cam puturoasa si nu imi place sa stau in fiecare zi cu oalele pe foc, am facut supa crema pentru 4 zile si acum sta la congelator 😉

PS 2: Iata rezultatul dupa primele mese diversificate:


Mallorca in septembrie

Iata ca am serbat si cele cinci luni pe drumuri. De data asta am fost in mult asteptatul concediu din acest an. Pentru noi, concediul ca sa fie concediu trebuie sa fie la mare. Asa ca am facut bagajele si, ca orice familie de nemti ( 😀 ), am incercat si noi gustul insulei Mallorca. Singura imagine pe care o aveam cu insula erau bautele nemtilor si barurile ce duduie de muzica. Nici nu imi puteam imagina ca putem sa ajungem pe Mallorca intr-un loc linistit, plin de pensionari si ici colo cate o familie cu prichindei. Exact ce ne trebuia noua ;).

Pregatindu-ne de drum, am aflat ca insula Mallorca este cea mai mare insula a Spaniei si ca se afla la 170 km de Barcelona. Face parte din grupul de insule Balneare care este format din 151 de insule (5 locuite si 146 nelocuite). Sa nu va imaginati o insula foarte mare, are 98 km (de la est la vest) si 78 km (de la nord la sud). Am avut noroc de cateva zile mai vantoase si atunci am reusit sa vedem insula in toata splendoarea ei.
Deja din avion ne-au impresionat muntii inalti care ies din mare, oferind un spectacol splendid de la inaltime. Cel mai inalt varf este Puig Major (1445 m) care se afla in lantul muntos Serra de Tramuntana. Doamne ce priveliste este de pe stancile acestea spre mare…
Mallorca are 869.067 de locuitori (traiasca Wikipedia!!!), din care 404.681 traiesc in Palma (capitala). Pe insula se vorbeste catalana si spaniola (pfuu, ce faina e limba asta!) si noi ne-am trezit peste noapte mari vorbitori de spaniola ;).

Si ca sa trecem peste partea cu informarea, am ajuns acolo pe 16 septembrie si am stat pana in 30. Zilele au zburat si pe langa sporturi (Kitesurfing, Windsurfing, Paddleboarding, inot, dat cu bicicleta si condus :D)

am dormit, am citit si ne-am relaxat la masaje, ne-am uitat la The Tudors (un serial cu Henry VIII – il recomandam),

am desfacut integrame cu familia Grigore (nu de alta, da singuri nu eram in stare sa desfacem una cap coada :D),

am mancat multe bunatati si multe porcarii,

baietii au jucat sah si cred ca ma voi apuca si eu :D..pana una alta, am pozat momentele

ne-am delectat sufletul cu privelisti de vis si am dansat ;).


si ca nota finala…cateva poze de pe plaja noastra 😀


dar se poate si asa…