Mamaia 2014

Anul acesta am avut parte de un concediu mai aparte. Am fost la Mamaia, am inchiriat apartamente si am fost cu tot familionul (inclusiv bunici, cumnati si frati :D). Ce sa zic, buna treaba asa, ca am mai putut sa evadam si noi prin apele zbuciumate ale Marii Negre fara sa stam mereu cu Felix de gat.
Ah, abia astept sa fie si el mai mare si sa descoperim impreuna fundul apei, protejati de costumul de neopren.

Dar hai sa va povestesc de Mamaia…
N-am mai fost la Mamaia de ani buni si m-am socat de zecile de casute, casoaie, castele si blocuri care “au crescut”. Domneeee!!! Pai daca faceam eu o poza cand eram mica, sa vezi acum diferenta!
Fiecare casa are propriul model. Care mai de care este mai inalta, mai lata, mai inflorata, mai colorata, asa cum stim noi sa ne falim cu avutia. Ce este foarte tare de vazut, este cum strada este plina de capcane (canale fara capace in care sta infipt un copac), care sunt ocolite de boliduri de zeci de mii de euro. Bineinteles ca atunci cand se opresc masinile, iese cate o bucata de blondina cu toace, care are ghionul sa se prafuiasca de la marea de nisip ridicata de trafic. Extremele acestea ma infioara si ma fascineaza in acelasi timp. Asa este Romania si parca se duce tot mai tare la extrema.

Bineinteles ca si la cazare au fost cateva chestii de genu…”Da de ce nu avem aer conditionat, ca asa scria pe net cand am rezervat?” “Pai nu cred ca scria asa! Cred ca au pus aia automat cand am completat. ”
“Hahhaha! Pai hadeti sa va arat ca am net pe telefon” Se uita omul pe tel si zice “Nu stiu de unde este asa ca eu nu am trecut”
Buuun fie, vine omul cu zi inainte sa plecam sa ne zica sa eliberam pana in ora 11. Asta, dupa ce la venit, am avut voie doar dupa ora 15.
“Maine sa eliberati pana in ora 11” “Domne, nici dumneata nu ai dat aer conditionat, asa ca nici noi nu promitem ca vom reusi”
Eh, asa este la noi. A fost doar enervant ca din cauza caldurii nu prea am reusit sa ne odihnim la pranz, iar amaratul de ventilator “muncea” cu limba de un cot de dimineata pana seara. Noi ca noi, dar copilul…el e crescut in Germania, unde avem o toamna tarzie continua, cum sa se odihneasca la 35 de gr???
Tragem linie. Intr-un final ne-am bucurat ca macar erau acolo apartamentele. Cu o zi inainte sa ajungem nu mai reuseam sa dam de proprietar, asa ca nici nu eram siguri daca vom avea unde sa dormim :D.

In rest, apa calda, plaja curata, locuri de odihna de la baldechine, la sezlonguri din plastic, la cele din lemn, oameni cu cearceaf si oameni direct pe nisip. La Marea Neagra este o diversitate incredibila. Se ofera cate ceva pentru toata lumea.
Dap, la Mamaia nu este ca in 2Mai, dar macar poate alerga copilul in apa cat il vezi cu ochii si nu ii trece apa de genunchi. Apoi, un genunchi de-al lui, este o glezna de-a mea! Asa ca daca aveti copii, recomand Mamaia!

Pe perioada cat am stat la mare, nu am putut sa nu urmaresc comportamentul de “mamica din romania”. Dupa ce tot vezi alta atitudine, cea de “mama germana”, care abia se intoarce sa vada daca vine copilul din spate, te loveste brusc supravegherea sub lupa a copiilor nostrii. Suntem alta cultura si eu nu critic, doar observ.
La un moment dat m-a bufnit rasul cand vreo 3 copilasi s-au strans in jurul unei gramezi de jucarii de plaja (lopatele, forme, galatuse), sa-i numim X, Y, Z. Copilul Y ia lopatica copilul X. Copilul X ramane fara jucarie si se uita cu ochi mari. Pac, intervine mama copilului Y – nuuu, lasa da-i jucaria inapoi! Intre timp se intampla asemanator intre copilul Z si copilul Y…aceeasi atitudine!
Mamele stau in jurul lor si fac un fel de zid protector. Din cand in cand le mai trag palarioara de soare pe cap si intervin din secunda in secunda in activitatea lor. Cumva, imi dadeau bietii copii impresia unor soricei de test care sunt supravegheati pentru rezultate :D. Pe plaja noastra, mamicile nu se odihnesc! Sunt intr-o alerta cotinua! “Ia vezi, unde e? Ce face acolo? Sa nu ia jucaria lui! A intrat in apa cu tac-su, oare poate sa il supravegheze? Ia mai bine sa stau eu in picioare ca la cum e tac-su de aiurit! Aoleu, sa nu bage mana in gura ca are nisip! Hai sa te dau cu crema! Stai asa ca ti-a cazut palarioara”.
Este de inteles, asa ne este natura. Doar din cauza asta suntem mame. Dar vedeti voi, se pare nu suntem toate la fel! Oare nemtoaicele sunt mai putin mame?

Eh, cam atat de la Marea Neagra! A fost frumos, am revazut familia, copilul a fost mereu ocupat cu bunicii, cu toate ca daca apaream in zona, tot noi eram tinta dragostei :). Eh si nu e frumos? Cat credeti ca vor mai fi parintii nr 1 in viata lui?